Obligațiile de verificare a sancțiunilor în România
Ce trebuie să verifice entitățile raportoare din România, potrivit OUG nr. 202/2008 privind sancțiunile internaționale și Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor.
Două legi, două obligații
OUG nr. 202/2008 obligă pe oricine în România să aplice sancțiunile internaționale: rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și măsurile restrictive ale Uniunii Europene. Legea nr. 129/2019 obligă entitățile raportoare (bănci, instituții financiare nebancare, case de ajutor reciproc, notari, contabili, agenți imobiliari și alții) să-și cunoască clienții, să identifice persoanele expuse public și să aplice măsuri după risc.
Ce verifici
Fiecare client, beneficiar real și, unde e cazul, partener de afaceri, în listele de sancțiuni ONU și UE, la intrarea în relație și ori de câte ori se schimbă listele; și dacă clientul sau beneficiarul real e persoană expusă public, membru al familiei sau asociat apropiat.
Când găsești o persoană sancționată
Fondurile și resursele economice se îngheață de îndată, iar autoritatea competentă se notifică potrivit OUG nr. 202/2008. Este interzisă punerea de fonduri la dispoziția persoanei desemnate.
Ce păstrezi
Rezultatul fiecărei verificări, listele consultate și versiunile lor, decizia asupra fiecărei potriviri posibile și motivarea ei. Un certificat al verificării e o dovadă utilă la control.
Întrebări frecvente
Sancțiunile OFAC sunt obligatorii în România?
Nu prin lege, dar contează la tranzacțiile în dolari, cu bănci sau persoane americane; multe instituții le includ după risc.
Cât de des trebuie reverificați clienții?
Ori de câte ori se schimbă listele de sancțiuni și în cadrul monitorizării continue, la o frecvență stabilită după risc.
Ghidul are caracter informativ și nu este consultanță juridică.